Cu totii am auzit, macar o data, despre “limbajul trupului” sau, cum il mai numesc specialistii “limbajul non-verbal” si am ajuns sa ne convingem, din experienta proprie, ca oamenii comunica cea mai multa informatie prin intermediul gesturilor, al posturii, chiar si al distantelor pe care le mentin intre ei.
Sa trecem in revista elementele comunicarii non-verbale: Mimica (expresia faciala), Gestica , Postura (pozitia corpului), Vestimentatia, Comunicarea cu ajutorul distantelor (proxemica).
De ce ar fi acest limbaj al trupului o tema care sa ne intereseze? Cel mai puternic argument este acela ca oamenii sunt, prin excelenta, fiinte sociale, care comunica mult si leaga relatii intre ele – deci, au nevoie de instrumente cat mai bune pentru a comunica eficient si armonios.
Mai mult, a cunoaste “subtilitatile” ce tin de comunicare iti poate da un puternic sentiment de incredere si forta personala – reusesti sa te faci mai bine inteles, sa fii mai convingator si influent in relatiile tale, sa “iti vinzi imaginea” eficient si exemplele pot continua…
Pentru foarte multi dintre noi afirmatia “comunicarea non-verbala are cea mai importanta pondere in procesul de comunicare (cca 50% versus 15%, restul fiind comunicare paraverbala)” starneste neincredere si chiar proteste: “nu se poate, chiar asa de putin mai conteaza cuvintele?”
Este necesara o precizare importanta: nu mereu se aplica aceste procente, ci atunci cand transmite/ receptam informatie critica pentru noi (ex. atunci cand vrem sa stim daca cineva ne minte). In astfel de contexte, in care informatia are o relevanta deosebita pentru noi, ne este activat inconstient “detectorul” pentru identificarea si evaluarea mesajelor non-verbale.
Pentru a testa acest lucru, va propunem o mica provocare:
Imaginati-va o intamplare pe care sa o povestiti unei persoane apropiate, pe jumatate realista, pe jumatate inventata si ganditi-va la o modalitate de a o convinge pe persoana sa creada in povestirea dvs.
Ulterior, discutati cu persoana respectiva si cereti-i lamuriri: De ce v-a crezut/ nu v-a crezut? Ce elemente din povestirea dvs i-au oferit cela mai multe indicii?
Ce observati? Pe ce s-a bazat persoana cel mai mult atunci cand v-a crezut sau nu v-a crezut?
Si, in final, va invitam sa faceti un exercitiu distractiv: incercati sa identificati care sunt emotiile in imaginea de mai jos.
