In cele ce urmeaza, vom insista pe aceste doua roluri extrem de importante ale feedback-ului – de adaptare si dezvoltare personala. Iata cateva definitii simple ale feedback-ului care ajuta la clarificarea relevantei sale pentru comunicare si relationare intre oameni:
Modalitatea de a oferi celuilalt informatii despre comportamentul sau intr-o situatie data: ADAPTARE.
Modalitatea de a ne informa asupra propriului comportament intr-o situatie data: ADAPTARE.
Feedback-ul ne ajuta sa se ne concentram pe scopuri: DEZVOLTARE, OPTIMIZARE.
Rolul primordial al feedback-ului in comunicare si relationare este sa produca schimbari pozitive si de durata in comportamentele, atitudinile si ideile noastre.
Indiferent daca este pozitiv sau negativ, feedback-ul trebuie gestionat mereu ca si instrument care ii ajuta pe cei din jur sa se corecteze si sa faca progrese. In cazul in care suntem noi insine destinatari ai feedback-lui, trebuie sa avem aceleasi perceptii si reactii vis-a-vis de acesta – o metoda foarte eficienta si deloc costisitoare de a ne evalua si corecta.
Si, ca orice instrument de comunicare si relationare, feedback-ul este foarte sensibil la contextul in care este oferit si la modalitatea de formulare. Astfel, este de preferat SA NU facem remarci negative in public la adresa persoanei careia dorim sa-i acordam feedback-ul, ci sa abordam subiectul intr-un cadru restrans si securizant.
Un alt aspect, de aceasta data obligatoriu, se refera la discutarea comportamentului persoanei versus invalidarea persoanei in ansamblu. De exemplu, vom spune „Modul in care ai rezolvat sarcina X este incorect” si nu „Esti un nepriceput, incompetent, etc…”
Pentru ca feedback-ul sa-si poata indeplini rolurile de adaptare si dezvoltare mentionate, trebuie sa:
- fie specific si detaliat
- cu referire la fapte si comportamente concrete
- sublinieze consecintele (neplacute) ale acestor fapte si comportamente
- sugereze (sau sa ofere, daca este cazul) solutii de rezolvare
In plus, este de dorit ca cel care acorda feedback sa se arate dispus sa ofere suport sau asistenta in valorificarea si aplicarea feedback-ului. Aceasta consolideaza increderea destinatarului feedback-ului si amplifica rolul constructiv al feedback-ului.
Sa recapitulam printr-un exemplu de acordare a unui feedback negativ! Presupunem ca sunteti in situatia de a discuta cu fiul vostru care este in clasa a V-a si a luat o nota mica la testul de gramatica. Cum ii puteti acorda feedback negativ, care sa fie constructiv si motivant, in acelasi timp? Daca sunt urmate recomandarile de mai sus, feedback-ul ar putea suna astfel:
„Draga Ionut, as vrea sa discutam despre rezultatele tale recente la gramatica. Tu stii ca sunt mandru de tine fiindca esti baiat silitor si ai note bune, per ansamblu. Tocmai de aceea as vrea sa vorbim si despre nota slaba pe care ai luat-o la gramatica. Lucrurile s-au intamplat asa (si, te rog sa ma corectezi daca gresesc ceva!): lucrarea de control v-a fost anuntata cu o saptamana inainte. Tu ti-ai dedicat doar ultima zi invatatului pentru test, asa este? Buun, rezultatul a fost ca ai primit nota 5, o nota mica si care iti poate afecta mult media finala. In plus, este posibil ca doamna profesoara sa isi schimbe parerea buna despre tine si sa nu te mai selecteze pentru a merge la Olimpiada. Ok, acum sa vedem, tu vezi vreo solutie prin care s-ar putea repara lucrurile?Eu te asigur ca te voi ajuta in privinta asta oricand ai nevoie si am incredere in tine ca vei reusi sa remediezi situatia! ”
La final, va propun un scurt moment de autoanaliza in care sa va ganditi la voi ca si „furnizori” de feedback.
In ce masura considerati ca feedback-ul pe care il oferiti corespunde criteriilor anterior mentionate (se refera la comportament, nu la persoana, este specific si concret, subliniaza consecinte, sugereaza sau ofera solutii)?
Listati pe o hartie aspectele pe care le considerati vulnerabile si identificati 1-2 modalitati de imbunatatire a acestora.
Daca aveti nevoie de feedback…….puteti solicita!
Succes!